Natura în dieta noastră

Consumăm mai multe grăsimi saturate de origine animală, mai puţine proteine cu valoare biologică ridicată, mai mult alcool şi tutun. Mesele sunt adesea neregulate, varietatea alimentelor este redusă. Stresul zilnic creşte, la fel şi consumul de alimente cu densitate calorică înaltă şi poluarea. În aceste condiţii, în metabolismul uman sunt generate cantităţi mari de radicali liberi periculoşi pentru sănătate.” Iată cum descrie prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, tabloul vieţii omului modern, ocupat şi stresat peste măsură. Ce putem face pentru a înveseli aceste culori sumbre? Aflăm tot de la domnia sa.

Radicalii liberi…

… sunt deşeuri celulare, produse pe de o parte de organismul uman, iar pe de altă parte de factorii externi agresivi (fumatul, radiaţiile, medicamentele, poluarea, razele ultraviolete etc.)  Supraconsumul caloric, mai ales  fel de calorii de slabă calitate, des întâlnit în preparatele de tip fast-food, creşte producţia radicalilor liberi în organism.

Aceştia sunt extrem de nocivi pentru corpul uman, deoarece distrug enzimele metabolice, hormonii, materialul genetic, omoară celulele şi conduc la apariţia bolilor civilizaţiei moderne. Toate acestea grăbesc îmbătrânirea şi scurtează viaţa. În corpul nostru, în fiecare secundă se generează radicali liberi, care atacă celulele corpului.

Consumând alimente industriale, producţia de radicali liberi creşte şi există riscul să apară stresul oxidativ.

Stresul oxidativ…

… reprezintă ruperea echilibrului dintre radicalii liberi şi antioxidanţi. Stresul oxidativ cronic, generat de o alimentaţie nesănătoasă, fumat, exces de alcool şi utilizarea medicamentelor, împreună cu poluanţii (reziduuri de îngrăşăminte chimice, nitraţi, nitriţi, metale grele: plumb, mercur, cadmiu, reziduuri de pesticide, hormoni, antibiotice, disruptori hormonali, dioxine etc.) din aer, apă şi alimente, exacerbează producţia de radicali liberi.

Pe fondul stresului oxidativ cronic apare statusul proinflamator sistemic. Acesta este cel care declanşează sindromul metabolic, care, la rândul lui, se exprimă într-un tablou patologic ce coincide cu bolile civilizaţiei moderne (supraponderalitate, obezitate, hipertensiune arterială, dislipidemii mixte, boli cardiovasculare: infarctul de miocard, boli cerebrovasculare: AVC, diabet de tip 2, diferite forme de cancer: colorectal, gastric, alte boli de nutriţie: hiperuricemie (gută), artrite, sistem imunitar prăbuşit etc).

Modificările pe care le produce stresul oxidativ la nivelul celulelor pot preceda cu 10 – 15 ani momentul apariţiei unor afecţiuni precum cele sus-menţionate.

Odată cu înaintarea în vârstă…

… organismul îşi pierde tot mai mult din capacitatea de a fabrica antioxidanţi proprii, fiind expus atacului radicalilor liberi.

Anihilarea radicalilor liberi…

… este realizată de antioxidanţi – vitamine şi minerale.

De unde îi luăm?

Din alimentaţia bogată în antioxidanţi, precum şi din suplimente alimentare. Acestea sunt recomandate şi persoanelor cu restricţii de hrană şi alimentaţie puţin variată, celor care consumă hrană dezechilibrată nutriţional, femeilor însărcinate, tinerilor care au tendinţa să consume hrană fără valoare nutriţională, vegetarienilor, bolnavilor cronici, bolnavilor de cancer, de boli cardiace, reumatism, scleroză etc.

Cei mai buni antioxidanţi…

… sunt cei din legume şi fructe proaspete,  apoi cei extraşi din astfel de surse naturale şi cât mai puţin prelucraţi. Sunt mult mai buni şi mai eficace decât antioxidanţii de sinteză.

Motivul? Întotdeauna antioxidanţii funcţionează în cascade antioxidante. Ei nu lucrează de unii singuri, ci au nevoie de alte substanţe, iar legumele şi fructele conţin astfel de complexe de antioxidanţi. Dacă nu lucrează în cascadă, aşa cum o cere celula, aceşti antioxidanţi devin toxici, pentru că, după ce distrug radicalii liberi, se transformă ei înşişi în radicali liberi. De exemplu, vitamina E este regenerată de vitamina C, care la rândul ei este potenţată de antocianidine şi betacaroten. Simpla prezenţă chimică a nutrienţilor şi non-nutrienţilor într-un aliment nu este suficientă şi nu ne garantează că organismul îi poate folosi.

Forever Nature’s 18…

… conţine fructe şi legume alese în aşa fel încât să ofere o paletă cât mai largă şi complexă de vitamine, minerale, antioxidanţi, într-un aport optimizat de substanţe biologic active.

… reprezintă, mai ales pentru omul modern şi stresat, alternativa de a mânca cele 5 porţii de fructe şi legume recomandate zilnic şi de a combate carenţele nutriţionale.

… conţine 18 legume şi fructe ce ne aduc fitonutrienţi standardizaţi în substanţe biologic active.

… conţine rutozidă, un bioflavonoid foarte rar în alimentaţia noastră şi esenţial pentru  combaterea fragilităţii venelor şi a capilarelor, cu rol important în venopatii (celulită, hemoroizi, varice).

 Domnule profesor, vă mulţumim că aţi pus în lumină, prin argumente pertinente şi informaţii extrem de valoroase, beneficiile acestui produs şi importanţa unui aport adecvat de antioxidanţi în dieta noastră.

  De ce Forever Nature’s 18?

Procesarea legumelor şi fructelor din compoziţia produsului este făcută de aşa o manieră tehnologică, încât substanţele biologic active nu sunt distruse, ci chiar standardizate.

Este un procedeu tehnologic menajant, care permite extragerea substanţelor biologic active fără distrugerea lor. Astfel, se creează o matrice alimentară care permite sinergizarea lor şi potenţarea reciprocă a efectelor.

Ne ajută să ne reechilibrăm dieta, în aşa fel încât organismul nostru să nu sufere de absenţa celor 50 de nutrienţi esenţiali.

Pot fi consumate de oricine. Se impune, aici, să menţionăm că persoanele care fac sport au obligatoriu nevoie de antioxidanţi. După 20 de minute de efort, organismul eliberează radicali liberi, care atacă structura celulei, iar de aici până la apariţia unor boli grave se ajunge uşor.

Au efecte asupra sănătăţii şi longevităţii.

Sunt naturale, în forme organice, cu înaltă biodisponibilitate şi toleranţă foarte mare.